Vasile-i un om de treaba, un fiu mandru de taran
Care are o deviza: Nu depind de vre-un program!
Ganditor de profunzime cu-ndeletniciri lejere,
E un soi de Moromete – nepreocupat de-avere.
Cand in noaptea cea tarzie se topeste orice larma
Adanc cugeta Vasile, inainte sa adoarma.
Atunci, gandu-l poarta iute catre tot ce a gresit,
Si cu gandul sau cu fapta, ziua a pacatuit.
Am mintit si am fost mandru fata de semenii mei,
Am cazut in blasfemie, injurand de dumnezei…
Si ca-n orice zi, pot spune, ca nu prea am avut spor
Ce sa zic?… Ca sa fiu sincer, cu munca nu ma omor.
Ar mai fi ceva: vai Doamne, am mai fost si pofticios
Cand pe ulita vecina-si unduia trupul frumos…
Iar cam pe la miezul zilei in taverna am intrat
Si cand m-am urnit de-acolo, chelnerii faceau curat…
Am golit pahare multe, am barfit si-am cugetat
Cu sarg, pana am dat gata ajutorul de la stat…
……………………………………………………………………
Zi de zi nevasta-l roaga: mai Vasile nu mai bea
Ca incep copiii scoala si n-au cu ce se-ncalta.
Inteleg ca n-ai serviciu de doi ani, insa, macar
Fa cate ceva prin curte, fii nitel mai gospodar!
Casa noastra sta sa cada, geamul de la drum e spart.
In ograda-i gol cotetul, si cuptorul s-a crapat.
Ruginita coasa-ti zace langa sapa si lopata,
Cade ciutura-n fantana cand ma chinui sa scot apa.
………………………………………………………………………
Cu mult tact, cum ii sta-n fire, lung Vasile o priveste
Si cu miere-n voce-i spune ca-n curand se pricopseste:
C-a gandit un plan: de maine nu mai bea, nu mai fumeaza
Si nici nu mai umbla-creanga. Chiar maine se angajeaza…
– Maine, chiar la prima ora ma voi duce la serviciu
Voi aduce bani acasa, n-o sa mai am niciun viciu…
Ca visezi, vei crede maine, cand vedea-vei pe-nserat
Cum la tine-n curte intra o minune de barbat,
Cu sacosile-ncarcate cu de toate, zambitor,
E barbatul tau, vezi bine, muncitor si iubitor….
Nu mai e mult pana maine!.. Acum du-te si te uita
Daca-n sticla din camara, a ramas vreun pic de tuica…
E aproape miezul noptii. Vreau sa-mi fac curaj sa dorm
Am nevoie de odihna, precum are orice om.
Iar daca nu-mi vine somnul prea curand, sa il astept
Cugetand cum pot, de maine, tot ce am gresit sa-ndrept.
………………………………………………………………
Sa sfarsim cum se cuvine balada asta rurala
E firesc s-avem nevoie de-o concluzie finala:
Oricare ne-ar fi menirea trebuie sa ne-amintim
Ca schimbarea e constanta in lumea-n care traim.
Ca tot pom e si cel care de ani buni nu mai rodeste
Si nu doar Vasile-al nostru, munceste doar cand gandeste.
Luca N’ Schimbatu’
20 iulie 2017