Un vechi sinecurist, cu ceva-scoala
Trecut de anii primei tinereti,
Traia precum mai vechii logofeti,
Sfidand moralitatea sociala.
Incardasit era cu infractori
Iar cei fara relatii si putere,
Nevinovati, cu condamnari severe
Erau trimisi de el in inchisori.
Stransese-averi cat pentru doua vieti
Si petrecuse precum altii-n sapte;
Fara sa-i pese de ce lasa-n spate,
Facuse din amicii sai valeti.
Iar cand a venit timpul sa explice
Unde si cum si de ce – mai ales,
Pentru arginti si pentru palmares,
Le-a fost unor nenorociti complice,
Lingusitor, cu mare nesimtire,
O aparare, iute, si-a-ncropit:
Sunt un subordonat modest, cinstit! …
Si le-a jurat, mai marilor, slujire.
Miscati profund de juramant, de-ndata,
Viclenii lui stapani au decretat,
Ca acuzatul n-are nicio pata,
Si, drept rasplata, l-au medaliat.
8 august 2025
Luca N Judecatu’