10 martie 2022
luca-pitesteanu Politica in tara lucrului bine facut

Dictatura, criza si noua reeducare

Acest articol este unul de opinie. Indemn cititorii sa gandeasca si sa actioneze numai conform propriei constiinte.

De aproape doi ani amintesc si avertizez in articolele mele despre iminenta instalarii unei dictaturi. De atunci, chiar daca existau semne clare, din adancul sufletului imi doream sa n-am dreptate. N-am ambitii de influencer. Acum, insa, constat cu tristete ca ce scriam atunci, se intampla. Tradarea, impostura  si nesocotirea intereselor statului chiar de catre cei responsabili cu apararea acestor interese, isi spun cuvantul.

Amplificarea puterii economice (mai ales comerciale) in detrimentul celorlalte puteri, religioase si militare s-a impus rapid si are (si va avea si in viitor) consecinte sumbre. Cei bogati, cum ar fi gigantii comertului farma sau complexul militar industrial vor fi cu mult mai puternici si vor stapani lumea cu mai mult spor ca pana acum. Resursele financiare, materiale, ale solului si subsolului, ale apelor, resursele umane … in fine, resursele de orice fel, vor fi transferate in cea mai mare parte in proprietatea lor. Vor reprezenta avutia lor, o avutie  sporita prin deposedarea (fortata sau nu chiar)  celor slabi si supusi, o avutie care va spori necontenit.

Aparitia unei generatii de supusi, condusi prin activitati manipulative dintre cele mai eficiente este peremptorie. Aceasta generatie nu va fi rezultatul unui potop de nenorociri si convulsii ci a unui mod nou de organizare urzit de puternicii planetei.

Nivelul inalt al conformarii la noile restrictii impuse “pentru a invinge pandemia” a avut, dupa parerea mea, rezultate surprinzatoare chiar si pentru cei care au initiat acest experiment. Stapanii au avut de castigat miliarde, deci lor nu le va fi deloc greu sa (in)stapaneasca in continuare, masiv,  prin instrumente subtile de convingere (pentru cei mai putin inzestrati) sau de constrangere pentru cei mai “rebeli”.

Omul simplu si din ce in ce mai slab va deveni un dominat, un obiect anodin “flexibil” si  tranzactionabil. De gradul de adaptabilitate al fiecarui „slab” va depinde evolutia si supravietuirea sa.

Cuvantul va capata valente noi si va fi arma principala a celor puternici. Ei vor avea intotdeauna dreptate. Cuvantul lor va fi de ajuns. Le va fi necesar numai un cuvant, un ordin scurt si nesupusii vor fi anihilati.

Sub pretextul unor asa zise stari de criza, pentru protejarea si conservarea intereselor stapanitorilor, cei slabi vor fi continuu supravegheati, controlati si terorizati. Drepturile si libertatile civile vor fi restranse pana la un minimum de neimaginat in urma cu putina vreme.  Libertatea constiintei celor slabi va fi modelata astfel incat ei, cei slabi, sa devina idioti utili, dominati de un vesnic sentiment de vinovatie si de resemnare. Va aparea o noua forma de reeducare.

Se vor folosi noi si variate metode de delegitimare si anihilare a puterii personale – izvorata din (vechea) democratie- a celor din categoria celor multi si slabi.

Sigur ca vor fi si unii din categoria celor slabi care vor continua sa discearna, sa inteleaga ce se intampla cu omul si omenirea supusa normelor emise de stapani, dar, desi vor continua sa judece in mod rational, de teama vor spune altceva decat vor crede.

In fine, “rebelii”, cei care vor incerca sa refuze sa-si insuseasca noile norme si doctrine, sau sa emita opinii diferite vor fi aspru si exemplar pedepsiti. Daca nu vor exista astfel de rebeli ei vor fi inventati si „extrasi” din randul celor slabi pentru ca stapanii vor dori sa arate ce patesc cei care nu se supun. Vor exista tapi ispasitori care vor fi jertfiti pentru vina de a nu rezona cu inflexiunile ideologice ale stapanilor. Invatamantul se va afla intr-o continua decadere. Transmiterea cunostintelor va fi rationalizata si personalizata, si intotdeauna orientata in beneficiul stapanilor. Fiecare ins din categoria celor slabi va avea acces numai la cunostintele decise ca necesare pentru el prin algoritmi si punctaje inventate si folosite de stapanii asupritori dupa bunul plac al acestora din urma.

Oamenii nu mai citesc carti, de aceea stapanilor le va fi foarte usor sa aplice aceaste masuri de reeducare folosind inteligenta artificiala si mijloacele media precum si felurite „retele de socializare” care au fost cumparate sau rechizitionate.

Paradoxal, desi lumea va parea ca a evoluat, prin fenomene adiacente celui de „cancel culture”, se va instala o stare de (docila) indobitocire.

Fiecare om din randul celor multi va trai si va muri intr-un intunecat anonimat pe cand stapanii se vor bucura de o imensa prosperitate, de toate beneficiile, popularitatea, recunoasterea si recunostinta cuvenite inteleptilor si vizionarilor organizatori ai vietii colective si administratori ai resurselor.

Vor fi estompate si pana la urma eliminate toate urmele valorilor spirituale ale generatiei anterioare iar lupta pentru supravietuire va lua forme inspaimantatoare, imorale, bazate pe  lasitate si egoism.

Exacerbarea, prin propaganda si manipulare, efectelor fenomenului Covid a fost fost metoda folosita de alesii (stapanii) nostri pentru desolidarizare si reducere la tacere a celor care indrazneau sa-si exprime opiniile si sa le deschida ochii unor semeni mai putin mobilati intelectual.  Poate fi acest lucru calificat drept mijloc de instaurare a unui regim dictatorial, un atac evident la democratie? Fara nicio indoiala!

Cu doua zile in urma, intaiul medi(t)ator al tarii a decretat renuntarea la restrictii. A facut-o in acelasi mod, nejustificat, foarte usor, la fel cum a procedat cand decreta starile de alerta, de urgenta sau prelungirea acestor „stari”. De ce? Pentru ca poate, pentru ca cei care si-au manifestat ferm dezacordul cu aceste masuri au fost putini. Foarte putini. Usor de neglijat si de blamat.

Romanii sunt, in majoritate, tacuti, imobili, mult prea preocupati pentru „ziua de maine”, amortiti in resemnare. Supusi. Ei indura multe, iar intaiul medi(t)ator pe asta se bazeaza in incercarea de inlocuire a dictaturii sanitare cu cea militara. Si are, din pacate, mari sanse de reusita.

Trecand peste prevederile constitutionale se doreste punerea in opera a starii de criza – o gaselnita de cedare a tot ce a mai ramas din suveranitatea tarii noastre. Soarta si avutia acestui popor va fi in mainile strainilor, care ( a t e n t i e !) nu sunt la fel de omenosi ca romanii ci dimpotriva.

N-am (prea mare) incredere in parlamentari. Au dovedit, si ei, de nenumarate ori ca n-au in vedere (numai) binele poporului pe care-l reprezinta. Mai mult decat atat, o parte a parlamentarilor voteaza aproape de fiecare data in dispretul romanilor. Totusi, cea mai mare gresala ar fi ca puterea de decizie detinuta de Parlament sa fie predata unui grup restrans de conducatori sau unei junte.

Daca puterea Parlamentului va fi diluata sau cedata in totalitate unui astfel de grup (fie el si CSAT) va fi rau de tot. Functie (mai ales) de interesele straine, adica ale stapanilor, de presupuse  riscuri determinate de stiute (sau „descoperite” la moment) vulnerabilitati, vor aparea mereu noi si noi stari excepţionale, de urgenta, de criza sau alte feluri de “stari” care vor limita drastic libertăţile individuale. Interesul national va ramane o biata sintagma vlaguita si golita de continut odata cu renuntarea la ultimul strop de suveranitate nationala.

A se interveni in structura arhitecturii puterii actuale ar fi cea mai mare greseala. Puterea legislativa este atributul Parlamentului si va trebui sa apartina (numai) Parlamentului.

“Gestionarea in mod just” a libertăţilor individuale nu poate fi transferata unui grup restrans de decidenti comandati din afara/reprezentanti ai unor interese straine “obscure”, care sa actioneze la ordin sau “dupa dictare”. Daca se va intampla asa, vom vedea si simti consecintele. Curand. Valori democratice ca: egalitate de șanse, drepturi si libertati cetatenesti, solidaritate, înțelegere reciproca, vor fi in cel mai bun caz, slabite pana la definitiva disparitie, sau, in cel mai nefericit caz, eliminate brutal.

Nu va amagiti. Incercarea, deocamdata nereusita, de impunere a „starii de criza” se va repeta (sub alta forma) mai devreme decat va asteptati.

Se incearca prin fel de fel de pretexte implicarea tarii noastre in conflictul militar inceput acum doua saptamani aproape de granitele tarii noastre. Acesta este tot un ordin de la stapanii care vor sa-si rezolve problemele trimitandu-i la razboi, ca sa nu spun la moarte, pe cei slabi.

Maine vine in inspectie  (nu „ditamai” Biden ci) Kamala Harris, o femeie de conditie intelectuala modesta, care de cand a devenit Vicepresedintele SUA n-a reusit altceva decat sa se faca de ras (inclusiv in formatiunea politica din care face parte). Asta spune mult si despre categoria din care face parte KWI-ul nostru. „Venerabilul” Biden n-a considerat necesar sa-si viziteze”partenerii” si „omologul” din Romania. Kamala va veni cu noi ordine, strategii si directive si (eventual) cu o lista de noi achizitii „necesare” noua in domeniul apararii. Ajung, oare, cele 2,5% procente din PIB alocate „securitatii tarii” sau se va „sugera” (inca o suplimentare)? Credeti ca daca aceste ordine lezeaza cumva interesele Romaniei, „omologul” de la Cotroceni (al Kamalei, desigur!) sau Premierul nostru (militar) vor avea vreo obiectie? Personal, ma indoiesc. Bugetul va primi inca o lovitura napraznica. Dar cui ii pasa?! Conducatorilor? Sa fim seriosi. Ei isi vor primi partea, vor fi felicitati si stipendiati, acum sau/si in viitor pentru devotamentul fata de stapani. „Traiul” romanilor va deveni foarte, foarte scump. Poporul, slab si saracit, va saraci si mai tare. Omul sarac va devini mai supus, si mai supus, si mai supus. Si mai … Si.? …

Este ceasul al treisprezecelea! Popor oprimat, chiar nu vezi ca esti tradat?

Luca Pitesteanu’

10 martie 2022

5 noiembrie 2020
luca-pitesteanu Politica in tara lucrului bine facut

Cuvant inainte de inceputul oficial al campaniei pentru alegerile parlamentare

In mai putin de doua ore va fi 6 noiembrie, ziua in care incepe (oficial) campania electorala pentru alegerile parlamentare si vreau sa fac un scurt comentariu referitor la acest subiect.

Defapt toate discursurile celor de la conducere s-au incadrat perfect intr-o continua logica de campanie, inca de cand au preluat puterea, deci, neoficial ei au fost intr-o continua si asidua campanie.

In perioada premergatoare campaniei oficiale am observat ipocrizia interesat convenabila si viclean  practicata in folosul unor indivizi care mint precum respira, a unor oameni mici și nefrecventabili, obedienti si usor de folosit de catre unii care nu doresc nicicum binele acestei tari. Am observat cum aroganta si ironia lor obraznica, servita in forma de paradă etică a denaturat realitatea prin toate felurile de instrumente de analiza asa zis jurnalistica, centrata pe o infama manipulare a maselor.

Faptul ca Supermeditatorul (tarii) – in fapt presedintele onorific al PNL-ului si principalul agent electoral al acestui partid nesocoteste permanent prevederile legii fundamentale, a atacat si ataca  in dese accese isterice si defaimatoare principalul partid de opozitie convine de minune celor de la USR-PLUS. Ei, la fel ca PNL-istii, sunt tot niste demagogi oportunisti si fatarnici. Nu vor altceva decat puterea iar faptul ca atentia electoratului este constant abatuta de la problemele reale si ocupata de instigarea insistenta si indelung repetata de catre KWI si guvernanti a poporului impotriva PSD-ului le vine precum o manusa dintr-o piele fina. Astfel, este cu mare usurinta ascunsa adevarata fata si gaunosenia celor din aceasta uniune “instelata”, de circumstanta, numita pompos amagitor si promitator USR-PLUS. Ei, la fel ca majoritatea politicienilor, n-au scrupule, sunt insetati de bani, si  vor gasi intotdeauna justificari pentru nerespectarea promisiunilor electorale, care, trebuie sa recunosc, sunt formulate si enuntate impecabil.

Pe de alta parte, electoratul din tara noastra s-a dovedit foarte docil si usor de manipulat. Efectul demonizarii lui Liviu Dragnea este, in acest sens, un exemplu cat se poate de graitor. Nu intru in amanunte, nu spun ca Dragnea a fost nevinovat, nu comentez hotararea instantei care l-a trimis dupa gratii. Spun numai ca daca nu s-ar practica o mizerabila dubla masura, multi dintre cei de la putere, care au ridicat realmente coruptia la nivel de politica de stat, ar trebui sa-i fie acum colegi lui Dragnea.

Dupa metoda cand doi se cearta, al treilea castiga, USR-PLUS-istii stau la panda asteptand si de data asta un rezultat al alegerilor parlamentare care sa le fie favorabil. Pana acum, aceasta tactica simpla si-a dovedit eficienta si, de doua ori intr-un an, un electorat lipsit de variante si, sa recunoastem, si de viziune, i-a asezat la masa bogata a conducatorilor pe unii care nu cu mult timp in urma, abia daca visau la asa o prada. Bazandu-se pe asta ei au anuntat ca si-au pregatit omul pe care sa-l aseze in pozitia de prim-ministru, adica pe Ciolos, desigur. Dar, sa ne amintim ca Ciolos a mai condus un guvern. Un jalnic guvern, care, daca ar fi avut ghinionul unui Covid s-ar fi dovedit la fel de incompetent si de daunator pentru tara ca guvernul Orban.

La alegerile din acest an, frauda s-a dovedit un adevarat modus operandi. In ciuda dovezilor, multe si clare de frauda, conform dorintei (unii spun ca si la ordinul) autoritatilor, in functii au ajuns nu (numai) cei  care au fost votati ci mai ales cei trebuia sa iasa castigatori, adica oamenii “de nadejde” ai celor aflati la varf sau  ai celor care au vrut sau vor sa acceada in pozitii si mai  inalte. La alegerile pentru primari, de exemplu, in ciuda unor dovezi irefutabile, au fost validati in mod absolut suspect (ca sa nu folosesc un termen dur), in pofida reglementarilor legale, vreo trei cetateni (vezi cazurile de la Bucuresti si Sibiu) numai pentru ca asa s-a hotarat la nivel inalt.

Ma tem ca la fel se va intampla si la aceste alegeri parlamentare. Si nu este doar probabil ci si foarte posibil sa fie asa. KWI si guwernerul lucreaza intens pentru asta.

La aceasta problema nu mai ramane decat solutia unui vot masiv care sa aiba ca rezultat o confirmare/legitimare (si) a reprezentantilor opozitiei, pentru ca in lipsa opozitiei, viata electoratului ar ramane (numai) in mana reprezentantilor puterii actuale sau a unei aliante (PNL -USR-PLUS) declarata  nedezirabila de catre protagonisti dar necesara si, in cele din urma acceptata, pentru formarea unui nou guvern a carei ultima grija va fi rezolvarea unor probleme stringente ale populatiei.

Pentru a elimina posibilitatea aparitiei unor proteste, folosind pretextul posibilei infectari si al raspandirii virusului nenorocit, puterea a interzis adunarile in grupuri ale oamenilor, sanctionand drastic nesupunerea la aceasta masura. In seara asta, cu putin timp in urma KWI (asezat langa Orban) a anuntat (de la sediul guvernului ? sic!), instituirea unui asa-zis lockdown, formulat ca o decizie guvernamentala care nu stiu cat e de constitutionala. Dar KWI, Orban si guvernul oricum ignora prevederile Constitutiei… Din motive pe care orice om mai istet le intuieste, cei doi nu si-au permis sa anunte instituirea starii de urgenta.

In scopul supunerii si al dezbinarii au fost instaurate restrictiile, controlul strict, ura, frica, egoismul si delatiunea.

Oamenii se dezumanizeaza vizibil si ireversibil, dezbinarea a devenit scopul conducatorilor si, din pacate, principala caracteristica a poporului (supra)vietuitor al Romaniei.

Nu intentionez sa dau lectii de civism electoral, nu spun ca opozitia actuala este formata numai din oameni de bine, dar, pe cei care-mi citesc articolele ii sfatuiesc (imi permit!) ca inainte de a vota sa-si imagineze ce ar insemna o viitoare guvernare in care opozitia sa fie foarte slab sau deloc reprezentata.  In acest caz, cu buna (sau mai putin buna) stiinta, din orgoliu, din nepasare sau dintr-o asa zisa lipsa a alternativelor, electoratul si-ar pune viitorul la cheremul PNL si USR-PLUS si ar contribui la consolidarea unei dictaturi (instaurata deja) care cu greu (aproape imposibil) va putea fi inlaturata. Ar urma multi ani de mizerie, sfidare, batjocura si umilinta si teroare pentru cei multi, care si asa o duc din ce in ce mai greu.

Intelepciunea veche a romanilor ne spune ca nu trebuie sa punem toate ouale in acelasi cos si viata a dovedit cat de mult adevar este in aceasta zicere.

Trimiteti in parlament oameni cinstiti si capabili. Cautati-i in toate partidele. Va asigur ca inca mai exista astfel de oameni. De rezultatele la parlamentare depinde (si) componenta noului guvern.

In perioada care urmeaza, tara va fi foarte greu de condus, de administrat. Vor fi ani de criza, cu multe probleme grele, ani de sacrificii, marcati de necesitatea unor schimbari majore. Obiectivul “O romanie fara hotie” se poate mai usor realiza cu un parlament mai curat, cu un nou guvern de coalitie, populat (numai) de oameni de calitate, cu minti luminate, NESANTAJABILI,  indiferent de partidul din care fac parte, nu de panglicari habarnisti dar infatuati si hoti ambitiosi care n-au decat un singur scop in viata: sa parvina. Exista deja si va mai exista inca patru ani in fruntea tarii un personaj controversat dar investit cu increderea unei parti a populatiei de care, practic, lui nu-i pasa. E suficient. Ajunge!

Asadar, animat de speranta unui echilibru intre puterile politice, imi asum riscul de a fi injurat de unii si acuzat de partizanat, si, ca in nicio alta ocazie, va indemn ca la aceste alegeri sa “dati o sansa”si unora dintre reprezentantii actuali ai opozitiei, desi in acest moment opozitia (sigur ca) nu este la inaltimea asteptarilor. Va fi mult mai bine asa. Nu va sabotati viitorul! Votati ca si cand senatorii si deputatii care va cer votul ar veni la un interviu pentru a deveni angajatii vostri, pentru ca parlamentarii asta trebuie sa fie. Ascultati-i cu atentie, judecati-i cu mintea voastra dupa faptele de pana acum, alegeti-i pe cei buni. Celor mai onesti acordati-le increderea voastra. Ei va vor reprezenta. Unii dintre cei pe care-i veti trimite in parlament va vor dezamagi dar cel putin nu veti regreta ca n-ati incercat …

Fara acest echilibru soarta Romaniei va fi, si de asta sunt sigur, un dezastru.

Luca P Artizanu’

5 noiembrie 2020