Declinul civilizatiei si punerea democratiei sub semnul indoielii – consecinte nefaste ale globalizarii

“Marile puteri” vor profita întotdeauna de momentele de tragedie sau de catastrofă (de orice natură) pentru a impune politici care le avantajează.

Milton Friedman, economist evreu-american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 1976, consilier al președintelui american republican Ronald Reagan și al premierului britanic conservator Margaret Thatcher decreta: “Rolul statului în coordonarea economiei trebuie diminuat în favoarea economiei de piaţă, a privatizării energiei”

In aceasta perioada se observa ca o mare contributie (daca nu cea mai mare) la aparitia crizelor economice o are statul. El creaza conditii favorabile marelui capital (corporatist) si accentueaza dependenta de acesta.

Clar, nu-i asa?

Astfel se consolideaza capitalismul salbatic, in care cei multi lupta continuu, din greu, pentru supravietuire. Dar ei, cei nevoiti sa poarte aceasta lupta n-au fost niciodata si nu vor fi niciodata câştigatori. Adevaratii castigatori exista dar nu-i (prea) cunoastem desi, in mod paradoxal, stim multe despre ei. De fapt, intreaga lume este acum condusa si supravegheata de/prin entitati private care nu sunt si nu vor fi afectate de efectele crizelor. Desi nu sunt alese de nimeni, acestea fac parte din organizatia suprema autointitulata “guvern mondial” care,  practic, hotaraste soarta omenirii. Acest “guvern mondial”– superior tuturor guvernelor, le comanda slugilor lor (conducatori de state si guvernanti, sefi de mari organizatii politice si economice, de corporatii…) sa aplice masurile (de opresiune) necesare pentru tinerea (in sclavie si) sub control a majoritatii populatiei de pe planeta.

Una dintre aceste masuri este “resetarea económica”.

Deoarece in actualele conditii, imposibilitatea redresarii economice, daca nu este (inca) va deveni in scurt timp o certitudine, se accentueaza necesitatea unei resetari economice rapide, care sa asigure “sporirea calitatii vietii”.

Unii inca mai au incredere ca din aceasta resetare vor avea ceva de castigat.

Mai ales cei proveniti din mediul corporatist, in majoritate tineri cu putina experienta de viata, sustin ca schimbarea reprezinta reteta bunastarii, ca rezistenta la schimbare nu este benefica. Ei nu sesizeaza anumite incoerenţe ideatice si spera ca dupa o perioada grea (pe care sunt gata sa si-o asume), in care sa fie aplicate directiile de urmat si deciziile de schimbare, raul  se va transforma in bine.

Numai ca lucrurile nu stau chiar asa intotdeauna. Spun asta deoarece de-a lungul anilor am asistat si am simtit intr-o masura oarecare, efectele a numeroase astfel de schimbari care s-au dovedit daca nu daunatoare, in cel mai fericit caz dezamagitoare. Si, mare atentie: schimbarea nu-i tot una cu resetarea! …”. In timp ce partea cea mai “optimista”, (ca sa nu spun naiva) a populatiei va spera intr-o schimbare in mai bine, imposibilitatea redresarii economice va deveni din ce in ce mai clara. Iar “conducatorii supremi” stiu asta foarte bine.

Conditiile unei resetari economice exista, dar perspectivele de prosperitate pentru omenire sunt iluzorii.  Nevoile (de baza) ale marii majoritati a populatiei vor fi ignorate.

Oamenii sunt obisnuiti sa spere si isi inchipuie ca au puterea si instruirea necesare pentru supravietuire in caz de criza. Sunt egoisti. Uita ca numai unirea inseamna putere si, mult prea des, isi iau vietile pe cont propriu crezand ca “in grup” le va fi mai greu sa strabata hatisurile crizelor.

Democratia va fi pusa intre paranteze. Ca urmare (si) civilizatia va cunoaste un important regres.

Fiecare om (simplu) va fi pus in situatia de a se descurca “cum poate”. Si nu va putea … Astfel, constiinta omului, educatia lui in spiritul bunului simt, asertivitatea, empatia vor degenera. In lupta pentru supravietuire, omul va apela, in detrimentul semenilor, la toate mijloacele (meschine) posibile. Regresul moral va atinge cote care in urma cu putin timp erau greu de imaginat.

Afirmatia ca “nimic nu va mai fi la fel ca înainte” diseminata masiv, este, pe cat de adevarata, pe atat de periculoasa. Ea accentueaza ura, invidia, nepasarea, deruta, neincrederea si, in ultima faza – supunerea.

Interesul pentru instruire va fi diminuat. La ce bun sa te mai ostenesti cu invatatura cand ajungi sa intelegi ca “tara te vrea prost” si stii ca soarta iti e pecetluita? Pana si curiozitatea specifica omului vremurilor noastre se va dilua, transformandu-se in “ce-o fi o fi”.

Politicienii din fiecare tara (neaveniti in majoritate), slugarnici si platiti gras, au acum o sarcina primordiala: sa lucreze la instalarea recesiunii, la amplificarea si la prelungirea  crizelor de orice fel, la accentuarea saracirii, la demolarea independentei economice a cetateanului, la depersonalizarea acestuia. La globalizare.

Rezultatul: atitudinea caracteristică omului va fi căutarea compromisului.

Sub pretextul uniformizarii nivelului de trai al populatiilor, gobalizarea va impune ţărilor din întreaga lume interdependenţa economică militara, politica, socio-culturala şi de securitate. Suna bine, nu-i asa?

Numai ca prin globalizare se urmareste maximizarea profiturilor celor foarte bogati, slabirea (prin indatorare excesiva) a economiilor din tarile mai putin dezvoltate, insusirea la preturi derizorii a bogatiilor acestora. Conducatorii lumii fac asta folosind metode sofisticate, la limita legilor, cutumelor şi standardelor tarilor mai putin dezvoltate. Astfel conducatorii lumii preiau controlul asupra populatiilor mai sarace, transformate in mase amorfe, lipsite de putere si de reactie, condamnandu-le la sclavie.

Asadar daca esti nascut intr-o tara (mai) saraca esti sortit sa fii sclav, cu foarte putine drepturi si libertati neinsemnate.

Aceasta e o mare nenorocire din care sansele de scapare sunt minime, aproape ca nu exista, la fel cum nu (mai) exista sanse de a se evita globalizarea.

……………………………………………………………………………………………………………………………..

Cei mai “inzestrati”vor simti acut efectele crizei sensului vietii (vitregita de dimensiunea ei sacra) si in conditiile barbarizarii societatii si desconsiderarii adevarului, vor suferi mai mult decat semenii lor mai putin mobilati intelectual. Ei vor realiza cu mult mai repede iminenta dezastrului cultural şi educaţional pe care-l va instaura globalizarea.

Alienarea, descatusarea iraţionalului vor deveni evidente. Asistam la accentuarea dezechilibrului între ştiinţă şi conştiinţă. Observam cum, rand pe rand, realizările importante din domeniile cunoaşterii sunt puse în slujba distrugerii, a agresivităţii, violenţei, a pervertirii fiintei umane.

Demnitatea nu mai este recunoscuta ca virtute. Generozitatea, respectul, evlavia, compasiunea sunt intr-un nemaivazut declin. Civilizatia, insasi, este in pericol.

Globalizarea va duce la anularea identitatii, facand sa dispara treptat valorile și credințele la obiceiurile si traditiile, care identifică grupurile sociale.  Atitudinea europarlamentarilor, care voteaza tot ce li se dicteaza, impotriva intereselor celor care i-au trimis in respectivele demnitati, adica a intereselor acelora care muncesc din greu pentru a le sustine veniturile “nesimtite” este, in acest sens un exemplu.

Omul se va afla in situatia in care va fi dispus, ca sa nu zic obligat, sa faca “orice” pentru a mai supravietui (cel putin o perioada).

Apar fenomene de neimaginat cu cateva zeci de ani in urma. Pprobabil ne aflam in ultima etapa a “evoluţiei” umanităţii.

S-a ajuns (pana) la declararea inutilitatii existentei omului (mediocru, deocamdata), care nu produce indeajuns (progres). La ce bun sa mai existe oameni trecuti de 50 de ani, mai putin sau deloc eficienti, cand pot fi inlocuiti cu “inteligenta artificiala”, considerata mai putin costisitoare?

–           Lumea nu are nevoie de marea majoritate a populației sale… planeta nu mai are nevoie de „mâncătorii inutili”

–           Oamenii sunt mai prejos decât „inteligența artificială”…Avem puterea asupra oamenilor și asupra sentimentelor lor obiective, a imaginației lor, făcându-i să creadă în ceva…”

–           Cei aflați la putere pot manipula valorile societății în propriile lor scopuri și făcând abstracție de lucruri precum valorile obiective – inclusiv drepturile omului.

Astea sunt numai cateva dintre ideile « democratice » principale ale discursurilor de la Forumul Economic Mondial. Sa le judece fiecare dupa cum poate si doreste.

L-ati ascultat pe Yuval Noah Harari – principalul consilier al lui Klaus Schwab – fondatorul (si seful) Forumului Economic Mondial?

La summit-ul economic de la  Warwich,  acest personaj diabolic a avertizat omenirea ca daca refuza sa renunte la suveranitate in favoarea elitei mondiale, „se va confrunta cu exterminarea”.

Daca nu stiati inca, aflati ca prin “bunavointa” actualului ministru al educatiei – vajnic promotor al proiectului iohannist “România Educată”, propaganda  teoriilor anti-umane ale „marii resetări” și „revoluției transumaniste” emise de Harari si-a gasit loc in manualul de limba si literatura romana pentru clasa a VIII-a.

In Forumul Economic Mondial au existat discuții despre digitalizare si control total al fiecarui cetatean, despre ”meta-orașe” (”axate pe necesitățile și aspirațiile oamenilor”), dar și despre eliminarea birocrației prin actiunea inaltei tehnologii, despre crearea guvernelor invizibile, mai agile, cu reacții rapide, axate in principal pe informații.

Oare imensul potential (creator) al mintii umane nu mai foloseste, din moment ce masina a ajuns sa decida in locul omului? Asa se pare. Si cum vor putea fi raspunzatori membrii unui guvern ”invizibil” pentru deciziile umilitoare care afecteaza nivelul de trai, viata – pana la urma, a cetatenilor de rand? Asta da démocratie!

In aceste conditii este normal ca increderea populatiei in institutiile statului, si-asa subreda, sa dispara. Sentimentul neputintei omului de a se apara, de a reactiona, va incepe odata cu actiunea de deposedare, (pentru inceput) a celor vulnerabili, adica a celor mai in varsta (dintre supravietuitori). In primul rand lor li se va induce ideea avantajelor oferite de “traiul in comun” care-i va despovara de grija pentru ziua de maine si pentru “acumularile” de-o viata. Ei vor fi primii “facuti fericiti”.

Batjocura degeneratilor care conduc din umbra si care detin puterea, precum si dorinta de distrugere a sentimentului proprietatii celor multi nu mai poate fi contestata. Este reala, vizibila, si, am senzatia ca acesti conducatori nici nu se mai obosesc s-o mai mascheze in vreun fel.  Pur si simplu cei puternici ii sfideaza pe cei mai slabi.

Sa ne asteptam ca apartenenta la UE sau faptul ca (daca, in sfarsit) vom fi primiti in Schengen ne va scoate din impas este o dovada de naivitate. UE nu mai ofera, mai ales pentru tarile „mai firave” (ca sa nu zic „prabusite economic”, garantii de libertate si prosperitate ci dimpotriva.

Sclavia, umilinta, ipocrizia (conformista) si delatiunea vor lua locul omeniei si al demnitatii.

Civilizatia depinde in cea mai mare masura de educatie. Prin educatie se asigura conditiile propice conservarii principiilor democratice si demnitatii umane. Numai ca educatia costa mult in vremurile noastre. Bine, nu atat de mult ca inarmarea (cu vechituri) … Dar n-are rost sa “ne mai luam” (si) din pricina asta.

Desi este de necontestat faptul ca investiţia în educaţie – vectorul esential al dezvoltării durabile în condiţiile globalizării şi (al) erei informaţiei aduce cele mai mari randamente, chiar daca avantajele nu apar imediat ci treptat, pe termen lung, pentru abaterea atentiei de la insuficienta sumelor alocate educatiei se reitereaza cu orice prilej importanta administrarii “judicioase” a respectivului buget.

Desi nu are responsabilităţi directe in acest domeniu, Comisia Europeană monitorizează statele membre in privinţa modului de funcţionare a sistemului lor educaţional şi actioneaza pentru influenţarea proiectelor din domeniul învăţământului acestor state, incurajand implicarea în finanţarea educaţiei a unor societăţi comerciale sau a altor parteneri (fiecare cu interesele sale). In realitate nu se doreste sporirea gradului de instruire al populatiei ci dimpotriva, orientarea populatiei spre resemnare si conformism, spre unele libertati si obiceiuri depersonalizatoare. Oamenilor in varsta si celor mai putin mobilati intelectual li se creaza impresia ca sunt stapanii deciziilor lor, pentru a fi cu mult mai usor de controlat si manipulat.

Aproape jumătate din elevii României traiesc si invata in mediului rural, dar atentia guvernantilor si a majoritatii partenerilor contribuabili la sistemul de invatamant se indreapta, cu precadere, spre invatamantul din mediul urban. Diminuarea calitatii invatamantului, devenita un scop in sine, este cu mult mai greu de observat, urmarit (si criticat) in mediul rural iar implementarea “reformelor” la oras reprezinta o sarcina cu mult mai facila pentru “reformatori”.

Prin educaţie se asigura un grad de civilizatie superior, relaţiile dintre individ şi societate se amplifica, evolueaza, iar o societate normala are nevoie de forţă de muncă bine educată, capabila sa transpuna in practica proiectele guvernamentale. Oare asta se doreste? Evident, nu! Dorinta conducatorilor lumii este crearea conditiilor de imbecilizare a populatiei, de reducere a drepturilor, de renuntare la democratie.

Degradarea încrederii în educaţia oferită de şcoli şi universităţi mai ales in tarile “ mai putin importante” este, in aceste conditii, inevitabila.

Masura renuntarii la o parte din forta de munca (mai mult sa mai putin calificata) pe motiv ca inteligenta artificiala este mai eficienta (mai ieftina) naste (deocamdata) indoieli. Care va fi soarta celor inlocuiti de “inteligenta artificiala”? Vor deveni ei mai prosperi? Nici gand.

Progresul tehnologic va desfiinta multe ocupaţii rutiniere. Multi dintre salariati vor ramane fara locul de munca la care isi castigau sumele necesare traiului (civilizat) de zi cu zi.

Ramasi fara venituri, acestia se vor confrunta cu efectele asa-zisei bunastari, renuntarea la proprietate ca urmare a imposibilitatii de a-si sustine costurile vietii (rate, chirii, taxe, impozite, energie …) fiind o consecinta devastatoare.

De multa vreme, faptul ca in Romania, spre deosebire de alte state, exista un foarte mare numar de proprietari nu era privit cu ochi buni (ca sa nu zic cu dezaprobare) de catre organismele europene. Acum aflam ca acest lucru contravine dezideratelor globaliste.

A venit vremea in care vedem cat de usor se pot aplica metodele de deposedare a oamenilor de proprietatile lor.

Lipsiti de proprietati, oamenii vor deveni mai intai frustrati si apoi din ce in ce mai blazati, mai docili, mai resemnati. Dorinta si nevoia lor de a se implica in viata sociala si de a participa la dezvoltarea econômica se vor estompa treptat, pana la totala disparitie. Vor trece de la la statutul de idioti utili la cel de vremelnic asistati (inutili).

O buna parte a celor deposedati, (mai ales cei cu instruire precara), va accepta relativ usor sa renunte la proprietati, considerand echitabila (daca nu chiar avantajoasa) cedarea proprietatii in schimbul “linistii” data de eliberarea de poverile insuportabile reprezentate de angarale si griji zilnice. Respectivii nu vor fi prea afectati de traiul in comun pe care-l presupune noul lor statut de “asistati”,  amagindu-se cu  promisiunea ca grijile lor vor fi preluate de “stat”, ca macar li se va asigura hrana cea de toate zilele si un loc in care se vor putea odihni peste noapte in conditii mai putin civilizate dar “omenesti” de confort si ambianta, alaturi de altii semeni, ca la nevoie vor avea parte de o decenta asistenta medicala. Cu creierul spalat (si igienizat), imbatati de “fericire”, si convinsi ca si altii “fac la fel”, probabil pentru o vreme multi nu se vor mai gandi la planul mai marilor lumii de suprimare a celor deveniti inutili, adica (chiar) a lor.

Constatarea lui Pascal Bruckner este relevantă:

“Societățile noastre sunt bântuite de conformism pentru că sunt alcătuite din indivizi care se laudă cu originalitatea lor dar își aliniază comportamentul cu comportamentul (comun) colectiv.

Imi amintesc de atmosfera dintr-un azil pentru oameni cu probleme “de personalitate”, prezentata intr-un film italian. Erau acolo oameni care, ajutati de “tratamentul medical corespunzator”, deveneau imuni la orice lovitura primita de la viata, desenau, dansau, se indragosteau, traiau, “in mod democratic” cu nesat intr-o nesfarsita “joie de vivre” – erau cei mai fericiti, nerealizand cat de scurta le va fi aceasta fericire.

Intr-o lume a incoerenţelor ideatice, cu conducatori hotarati sa-si mentina controlul si puterea folosind instrumente de manipulare de tipul lansarii certitudinilor trufașe, in care desconsiderarea adevărului reprezinta esenta comunicarii, popoarele nu au mari sanse de supravietuire.

Mircea Eliade spunea ca unii autori au tendinţa de a-şi însuşi “filozofia la modă a timpului în care trăiesc, chiar în aspectele ei cele mai sterile şi mai vulgare”. Nu fac parte din aceasta categorie. Imi permit, numai, în numele unei libertăţi de conştiinţă si in dezacord cu cei care nu (re)cunosc libertatea si nici conştiinţa, sa adresez un indemn la independentă si curaj, la gândire liberă (si independenta), la (o portie de) adevar.

Sa nu ne amagim. Omul nu mai reprezinta o „entitate” de nepretuit. Deja a devenit (ca) o moneda (de schimb) a carei valoare scade.

Omule, dacă nu poți face altceva, macar nu te vinde ieftin”. Atat timp cat te mai poti vinde. In curand “vei fi luat pe gratis”.

Nu sunt chiar atat de naiv incat sa-mi inchipui ca acest indemn va fi considerat ca atare si urmat de toti cei care vor fi (intr-o oarecare masura) interesati de continutul acestui articol, dar stiu ca de unanimitate au parte numai cei mediocri.

Luca N Azilatu’

19 septembrie 2022

Cand buturuga mica rastoarna carul mare. Rezultatul meciului dintre Trump si Biden – o pilda pentru cei prea increzatori

Acesta este un articol de opinie. Recomand tratarea lui ca atare!

Daca n-ar exista Romania, America ar fi tara tuturor posibilitatilor. Americanii au votat. Sa le fie de bine! Deocamdata le va fi. Vom vedea pentru cat timp … America seamana cu Romania. La noi e democratie, e si la ei, la noi e coruptie, e si la ei (ohoooo!), au fost alegeri la noi, au fost si la ei,  au fost fraude la alegeri la noi, au fost si la ei. Softuri corupte (?/!)… si la noi si la ei… Rezultatele proceselor electorale au devenit produse tranzactionabile functie (de) si in interesul unor “conducatori”. Va amintiti de momentul in care Geoana a anuntat ca e presedinte? Ce mare bucurie! Dar in scurt timp au venit si rezultatele voturilor din Diaspora si … Dar de rezultatul scrutinului pentru alegerea primarilor de la noi va amintiti?… Ati vazut cum fostul primar de la sectorul I a fost inlaturat din functie si declarat invins chiar daca a contestat rezultatul alegerii avand probe clare de frauda comise de oamenii adversarei sale? Cam acelasi lucru i s-a intamplat lui Trump (cu voturile prin corespondenta). Orgolios si arogant, Trump nu-si inchipuie ca poate pierde in acest fel in fata unui om atat de slab precum Biden. Totusi se pare ca a fost infrant de sistem precum, odinioara, Emil Constantinescu. Nu radeti, e chiar asa! …

Americanul, chiar daca nu e frate cu romanul (numai codrul e), ii seamana leit. Mediocritatea, grijile, jena, frica de a nu fi catalogati de semeni altfel decat sunt ei, ignoranta, disperarea, naivitatea (ca sa nu zic prostia), speranta ii caracterizeaza deopotriva pe romani si pe americani. Aceste atribute reprezinta motive si cauze temeinice (si suficiente) si pentru romani si pentru americani, pentru a vota intr-un anumit fel. Teama de a gresi le este comuna (si) pentru ca greseala e asociata, in general,  cu (de)caderea. Dar, vedem prea bine ca cu cat e mai mare teama de a gresi cu atat mai mare devine gresala.

Americanul e (si) foarte “democrat”. Daca e vorba despre respectarea procedurilor electorale, americanii dovedesc intotdeauna implicare si nu ezita sa dea lectii si sa le faca observatii “tarilor cu democratie tanara” precum Romania. La ea acasa, insa, America nu prea tine cont de proceduri.

Probabilitatea ca rezultatul alegerilor prezidentiale din America sa fie rasturnat este minuscula. Aproape ca nu mai exista indoiala ca 20 ianuarie 2021 va fi ziua in care Joseph Robinette Biden Jr. va deveni al 46-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Prin ricoseu, insa, daca va fi declarata victoria lui, chinuita-dealtfel, ii asigura succesul Kamalei Harris. E usor de intuit de ce. Kamala este prima femeie de culoare cu origini asiatice, reprezentanta de seama a curentului progresist-globalist si fost critic vehement al lui Biden (in cadrul partidului), care ar deveni (vice)presedinte al SUA.

Da, prognosticul meu (se pare ca) a fost gresit. Am gresit (se pare) cand am scris ca Trump va mai castiga un mandat  pentru ca n-am adaugat in ce conditii. M-am bazat pe logica si bun-simt. Numai ca, din pacate, in aceasta perioada logica, departe de a mai fi suficienta, nu mai reprezinta un temei normal, solid pentru parerile, credintele si actiunile noastre. Despre bun simt, acum, cand totul se vinde, prefer sa nu mai vorbesc ….  Imi asum greseala.

Biden, ca mai toti viitorii presedinti, n-a mai asteptat comunicarea oficiala a rezultatelor, de fapt validarea rezultatelor de catre autoritatea competenta, si, incurajat (mai ales) de presa, s-a autoproclamat (deja) presedinte al Americii. Sper ca entuziasmul sustinatorilor lui sa nu se transforme prea curand in dezamagire. KWI, si el, fara a astepta rezultatul oficial, s-a grabit sa-l felicite pe Biden.

Cei doi candidati la alegerile prezidentiale americane, daca ar fi sa folosesc cuvintele unui inteligient contemporan, pe numele lui SOV, sunt “doi golani batrani, lipsiti de capacitate”. De acord, dar am o completare:  cei doi golani sunt harsiti iar functia suprema capaciteaza. Un presedinte american nu e numai un leader pentru America ci si unul dintre cei mai puternici oameni ai lumii. Oriunde ne-am afla pe planeta asta, intr-o masura oarecare deciziile lui ne afecteaza pe fiecare.

Multi spun ca pentru Romania, indiferent cine ar fi castigatorul, nu se schimba nimic. Chiar asa (!)? Deocamdata da, e posibil sa nu se schimbe nimic important. Un nou presedinte american are multe alte prioritati dupa instalare. Sa nu ne amagim, Romania desi are statut de “partener strategic” nu inseamna pentru America mai mult decat o tara mica si disciplinata, aproape de Rusia – deci exploatabila si geostrategic, cu un presedinte care face orice pentru a-si pastra avantajele personale, care cotizezaza fara comentarii la bugetul NATO si cumpara absolut tot ce i se ordona in conditiile care i se impun.

Ca presedinte de tara mica si amarata, KWI va executa in continuare, prompt si cu máxima obedienta, orice comanda a presedintlui american. Oricum s-ar numi. Asta se face cu bani. Multi. De unde? Pai de la buget … Astfel, KWI ar incerca sa-i intre in gratii noului presedinte american iar poporului roman ii va prezenta, ca de obicei, drept beneficii si succese toate rezultatele “colaborarii cu omologul sau” Biden, (un tip la fel de corupt, spun unii cunoscatori, ca si Trump), oricat ar fi de dezavantajoase pentru Romania. Iar daca Trump l-a recompensat cu o sapca, Biden i-ar rasplati loialitatea lui KWI (eventual) cu o pereche de slapi, buni (si ei) pe plaja la Miami.

De fapt cine (si ce) ar castiga daca cel care pierde este Trump? Ce schimbari ar provoaca inlocuirea lui Trump (de) la conducerea Americii? Pe tema asta e mult de discutat dar voi incerca sa fac in continuare cateva scurte precizari si consideratii din care fiecare sa traga (pentru sine) concluziile cele mai convenabile (pentru sine):

  • Trump, socotindu-se un colos de neclintit, in aroganta lui a incercat sa ignore presa, care in America chiar are o mare putere. Presa, iata, l-a tradat si l-a invins.
  • Prin actiunile sale, Trump a sfidat Uniunea Europeana si i-a nesocotit “valorile”, nu s-a dovedit un “globalist” si astfel a devenit un inamic al mai multor decidenti din “lume”. Fortele progresist-globaliste au nevoie de un conducator al Americii care sa le puna in aplicare politicile, nu de un ingamfat mitocan razvratit si rasist care sustine familia traditionala, e impotriva avorturilor si nu incurajeaza minoritatile sexuale, care-i aresteaza pe profanatorii de statui si pe incendiatorii de steaguri. Globalistilor nu le pasa ca Trump e corupt. “Corapsan” nu s-a nascut in Romania, exista peste tot in lume si nu va disparea niciodata. Lor nu le convine ca Trump, rigid si nedispus la compromisuri, urmareste interesul american, ca doreste sa faca America “great again”…  In discursul sau de la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie, George Soros spunea ca Trump este un pericol pentru intreaga lume dar ca acest pericol va dura numai pana la alegerile prezidentiale americane din 2020. Pe ce se baza?? Nu cumva pe succesul actiunilor (reusite) de compromitere a economiei americane, care sa-i indrepte pe americani impotriva lui Trump?
  • Cu Trump la putere, instaurarea noii ordini mondiale s-ar realiza cu mult mai greu si cu mare intarziere deoarece el a promovat si practica o politica (externa) ultraconservatoare.
  • Democratii lui Biden (care nu e un progresist adevarat dar nici socialist) sustin, mai mult sau mai putin voalat, extremismul. Ei ar seculariza principalele institutii – care si-ar pierde treptat autonomia si prestanta, ar slabi puterea politieneasca in favoarea militiilor populare, ar interzice educatia religioasa in scoli, ar incuraja minoritatile sexuale. Aceste masuri de “resetare” contribuie serios la formarea “omului nou”.
  • In domeniul politicii externe, Biden n-ar putea schimba mare lucru, cel putin nu in perioada imediat urmatoare. Fac aici o paranteza: Odata, Trump a fost intrebat daca ar ataca nuclear Europa. „Europa este mare dar nu voi exclude aceasta posibilitate”, a raspuns el fara ezitare. Fiecare presedinte american, primeste dupa instalare cardul cu codurile necesare pentru lansarea unui atac nuclear. Presedintele trebuie sa poarte acest card “asupra sa” mereu, oriunde. Carter l-a “uitat” in buzunzrul costumului trimis la curatatorie. Clinton l-a “ratacit” si el si nu l-a mai gasit „timp de cateva luni”. Biden … cine stie (?) poate ca va fi mai atent (?!?). Dar va putea, oare, sa fie “mai atent” un om cu serioase probleme medicale?  Noroc ca valiza de 20 de kilograme cu echipamentele si mecanismele necesare pentru autorizarea unui atac nuclear se afla mereu in grija unui consilier militar, ofiter de grad inalt, a carui sanatate mintala e verificata riguros. Acest ofiter il insoteste pe presedinte oriunde.
  • In ciuda avertismentului lansat de seful NATO – Jens Stoltemberg, anume ca operatiunea de reducere a efectivelor militare americane din Afganistan şi Irak ar avea un cost extrem de ridicat si ca exista riscul ca Afganistanul sa redevina baza unor terorişti internaţionali, Trump a ordonat reducerea acestor efective până la jumătatea lunii ianuarie a anului viitor. Nu cred ca Biden si-ar permite sa anuleze ordinul lui Trump sau ca ar spori numarul militarilor din cele doua tari.
  • Biden ar readuce SUA in Acordul de la Paris (privind schimbarile climatice) si ar opri retragerea SUA din Organizația Mondială a Sănătății.
  • Trump a inchis granitele americane pentru cetatenii din tarile cu majoritate musulmana dupa numai doua saptamani de la instalarea la Casa Alba. Biden, daca ar fi presedinte, ar aproba imigrația musulmana si ar proteja tinerii imigranți. Asa a promis.
  • Ca si in cazul noului vicepresedinte Kamala Harris, se prefigureaza o premiera si la Departamentul Apararii, la conducerea caruia s-ar putea sa fie instalata tot o femeie – Michele Flournoy.
  • Ambasada Americii de la Ierusalim, va ramane acolo, asa cum a dorit Trump. Asta inseamna ca, practic, America va recunoaste in continuare Ierusalimul drept capitala a Israelului.
  • Cel putin deocamdata nu cred ca se pune problema readerarii Americii la Parteneriatul Trans Pacific. Semnarea acestui parteneriat a reprezentat unul dintre obiectivele principale ale lui Obama, pe care Trump l-a anulat, calificandu-l drept un dezastru.
  • Huawei va (mai) ramane in topul companiilor care reprezinta o amenintare la adresa securitatii americane.
  • America isi va vinde armele 2-end la fel ca si pana acum unor tari cu conducatori “ascultatori” si corupti.
  • Procentul contributiei tarilor membre la bugetul NATO (daca nu cumva va creste) va ramane cel stabilit de Trump dar e putin probabil ca el sa fie respectat de vreo alta tara in afara de Romania.
  • “Scutul” de la Deveselu va ramane “la locul sau”.
  • Nu cred ca va disparea vreo bucata din cei 600 de kilometri ai zidului care separa America de Mexic in cazul inscaunarii lui Biden.
  • Sub pretextul ca pazesc campurile petroliere, soldatii americani din Siria, 500 la numar, vor ramane in continuare acolo.
  • Mircea Geoana isi va continua, deocamdata, misiunea in functia de adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice.
  • Un plus pentru Romania (nu si pentru KWI si pentru guwernerul actual) ar putea fi ca in curand, principalul agent electoral al lui KWI – ambasadorul Adrian Zuckerman (numit politic la ordinul lui Trump) sa fie inlocuit daca Biden ar fi declarat castigator. Cine stie de cine si cu ce “orientari” (dar, poate, mai obiectiv??!!) . Oricum, stilul (ne)diplomatului Zuckerman si efectele “contributiei” sale agresive la subminarea adevaratelor interese economice si politice romanesti nu vor putea fi uitate niciodata.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Deci, posibile schimbari si consecinte pe plan politic si economic ar fi, si nu putine. Privite in ansamblu dau totusi o imagine de moderatie, ar fi putine schimbari radicale.  Eu am enumerat numai cateva.  Specialistii pot identifica cu mult mai multe.

Experienta istorica ne arata ca toate imperiile la un moment dat se prabusesc. Fara politica lui Trump, America – divizata politic si ideologic si sleita de puteri, s-ar prabusi incet  si nu ar mai putea asigura (pretinsul) echilibru mondial, si asa destul de precar.

Din pacate, cei care cunosc politica, spun despre Biden ca este prototipul esecului, al neputintei. Trump a facut multe gafe dar impetuozitatea, curajul, incapatanarea si tupeul lui, care si-au dovedit efectele benefice pentru americani in multe situatii, sunt de neegalat.

Ca sa produci o imagine buna, de cele mai multe ori, ai nevoie de (cel putin) o mie de cuvinte.

Imaginea pe care a oferit-o Biden in campanie a avut un jalnic apogeu. Pentru o functie suprema e nevoie de un om vioi, cu mintea limpede, capabil, bine orientat, care sa stapaneasca metodele de (auto)control (macar pe cele consacrate), in orice situatie. Nu pot fi trecute cu vederea situatii ca cele in care un Joe Biden obosit (unii spun ramolit, altii decrepit), la alegerile primare a declarat ca-l va invinge pe Ronald Reagan sau cum in plina campanie, in fata unui public numeros, isi “prezenta” una dintre nepoate ca fiind fiul sau, mort acum cinci ani, oferind o imagine (a sa) care, da, valoreaza cat o mie de cuvinte dar care te lasa fara cuvinte. Sigur ca Biden, ca om, nu poate fi invinuit din cauza asta. Doamne fereste!  Orice om se poate imbolnavi, iar Biden este un om bolnav, care a suferit doua operatii de anevrism. Nu e, pana la urma,  vina lui ca democratii l-au trimis in aceasta competitie chiar pe el.

Misoginul si mitocanul Trump (reprezenta si) inspira forta, in comparatie cu Biden care ar fi privit cu ingaduinta ca un bunic jovial dar (prea) varstnic, cumsecade dar slabit, cu o sanatate (mintala) discutabila si marcat de tragediile din viata sa. Daca va fi presedinte, (si sansele sunt foarte mari sa fie) batranul Joe, care a implinit azi 78 de ani, va trebui sa se intanleasca cu leaderi puternici din tari precum Rusia si China… Ma tem ca pentru America, Biden e “prea putin”.

Este foarte importanta “contributia” serviciilor secrete si a lobby-stilor la stabilirea rezultatului alegerilor. Americanii, usor de manipulat – ca mai toate natiile, influentati de propaganda, sedusi de poleiala promisiunilor electorale si de chipul bland si zambitor al lui Biden, l-au votat. Fara sa stea preá mult pe ganduri.  Ce-o fi, o fi (!), isi vor fi spus multi dintre ei … Si au votat “schimbarea” fara a se gandi ce va presupune asta (in realitate). In curand, (daca Trump va pierde – si dupa cum se observa, asa va fi) americanii vor realiza ca au fost trasi pe sfoara cu cinism. Sesizati asemanarea cu ce s-a petrecut in Romania?/!.

Traim vremuri grele. Asa au fost vremurile de cand e lumea, vor replica unii carcotasi. Nu, epoca asta este una dintre cele mai grele din istorie pentru ca e marcata de un demobilizator si crunt paradox. Este epoca in care desi inteligenta umana a facut ca dezvoltarea tehnologica sa atinga cote foarte inalte, omenirea se degradeaza continuu din punct de vedere intelectual (nu neaparat social) si sanitar. Am scris intai intelectual si apoi sanitar deoarece eu consider ca nu numai americanii ci omenirea, in general, se confrunta acum cu o pandemie mult mai periculoasa decat cea de Covid. Aceasta e pandemia de prosti(r)e, o pandemie cu mult mai perversa, de care ma tem ca nu se va scapa vreodata. Declinul intelectual e acum cea mai mare dintre problemele omenirii. Acest declin sta la baza raspandirii instinctului de turma. Si turmele oricat de mari ar fi, sunt usor de orientat si de condus in directia dorita. E nevoie de cativa “caini devotati” trimisi la inaintare. Acesti “caini” ii vor ajuta pe cei putini sa faca intotdeauna ce vor dori (pe si) cu cei multi. Atat de multi!

Concluzia este ca daca Trump va pierde, nu democratia americana ci progresismul globalist ramane “cel mai castigat” in urma acestei competitii electorale. Ar castiga mult teren si mare influenta. Ar dobandi puterea de a hotari si tranzactiona destine. Nu-i vad bine pe americani. Pe romani, nici atat – in acest context. Ar fi ratata sansa unui trai in conditii de relativa normalitate prin alegerea unui drum necunoscut si fara intoarecere.

Oricum, nu mai e mult pana cand si ultimii romani vor realiza ca n-are rost sa-i mai asteptam pe partenerii nostri strategici “sa vina sa ne salveze”. Ca e prea tarziu si nu vor mai avea cum si de ce.

Alea jacta est!

Luca N Alesu’

20 noiembrie 2020