Romanta gri

Bacovian adie-un vant de toamna

Si-o ploaie-ncepe, rece, nemiloasa.

Se insereaza si e frig in casa

Si vremea la betie te indeamna.

…………………………………….

Cu bratelele deschise larg, in drum,

Nepasator ca n-are rost si casa,

In ploaia mocaneasca, rece, deasa,

Danseaza fericit un biet nebun.

Infrigurata, plange-o domnisoara

Pe care-a parasit-o omul drag.

E numai ea cu gandul ei pribeag

Intr-o mansarda veche, asta seara.

Intr-o lumina slaba, de neon,

La o fereastra mica, vis a vis

Abia se vede, in nuante gri,

Un bartanel cu un acordeon.

E frig si ploua-ntruna si e noapte.

La masa lui cea mica, un poet

S-a asezat sa scrie un sonet,

Palid si trist, si obosit de toate.

Luca N Pasatoru’

16 octombrie 2020

Fashion

Mondene circumstante,

Intrigi si arogante,

Emotii si sperante,

Vremelnice-aliante.

Ambitii contagioase,

Polemici fabuloase,

Argumentari taioase,

Regrete si angoase.

Dileme puerile,

Lamentari inutile,

Insinuari subtile,

Manipulari abile.

Iluzii, consternare,

Prejudecati, candoare,

Minciuni, dezavuare,

Declin si renuntare.

22 octombrie 2019

Luca N Intrigatu’

Balada pacatosului fara duhovnic

Nu mi-a fost scris usor sa vietuiesc

Dar soarta nu mi-am pus-o pe taraba

Stiind ca n-am fost vrednic sa sfintesc

Locul, precum fac oamenii de treaba.

Am fost iscoditor si vanitos,

Istet, naiv, mereu indragostit,

Marinimos, ursuz, capricios,

Am admirat, si-am si dispretuit.

De multe ori am fost nesuferit,

Orgolios si neinduplecat.

Invidiat am fost, dar si iubit

Si-ntotdeauna greu de ignorat.

Fariseismul m-a scandalizat,

Demagogia, setea de putere,

Ca voi cunoaste Raiul, am sperat,

Cel mai misterios dintre mistere.

Pacate am facut, desigur, multe

Si cu mult mai putine fapte bune

Dar cine marturia sa-mi asculte

Acum, cand totul e desertaciune?

25 aprilie 2019

Luca N Ignoratu’

Balada repetatei renuntari

Ne vom mai intalni iubito, iara,

Catre amurgul timpuriu al vietii,

Pe un peron, in mica noastra gara,

Ca intr-un basm din anii tineretii.

Incaruntiti de nemiloase vremuri

Vom sta lipiti intr-o imbratisare

Adulmecand fantomele de trenuri

Intr-o straveche sala de-asteptare.

Ne vom vorbi-ndelung, cu necuvinte

Ca-n timpu-n care nu ne-am intalnit

Si cu tristete ne-om aduce-aminte

De tot ce ne doream sa fi trait.

Ne vom mira ca toate ni-s straine

De parca nici n-au existat vreodata,

Ca a crescut mohorul printre sine

Si-a ruginit demult calea ferata.

Tarziu, cand luna sus pe cer apare

Si voal de-argint asterne peste gara

Eu voi pleca spre cenusii hotare

La fel cum am plecat odinioara.

Ma voi uita-napoi numai o data

Si te-oi vedea prin aburii de toamna

Privind in gol, cu fata-nlacrimata,

Ca intr-un film rusesc, trista mea doamna.

Iubirea mea inseamna renuntarea

Si greu e de-nteles plecarea mea.

Ramai cu bine si urmeaza-ti calea!

Eu stiu ca intr-o zi ma vei ierta.

5 Noiembrie 2018

Luca N Statornicu’

Balada muritorilor de rand

E lumea gresit intocmita,

Se cumpara totul cu bani

Ne e si speranta-ngradita

De hoti agramati si spagari.

Viata ne e dramuita

Secunde-mprumut ni se dau.

Sunt multi care n-au ce merita

Si multi nu merita ce au.

De apriga lumii-nclestare,

De vremuri si semeni scarbit

Va scapa numai cel care moare,

Tradat, si de toti umilit.

23 Mai 2018

Luca N Meritatu’

Cifrabet

Aritmetica puterii

Alfabetul il subjuga.

Si sub umbra medierii,

Din stapan il face sluga.

Din sonetele cochete

Literele evadeaza

Si in strofe indecente,

Resemnate se asaza.

Interjectii otravite

Lesne se insinueaza

In discursuri schizofite

Care tot ce-i bun blameaza.

Substantive stanjenite

Cu-adjective se ingana

Si cu verbe obosite

Uratesc limba romana.

Din retorici colturoase,

Cu prea multe numerale

Se desavarsesc – hidoase,

Opere de trei parale.

E din drepturi decazuta

Randuiala literara

De-aritmetica acuta

Si perfida ca o boala.

…………………………

De pragmatice-aritmetici

Derutati si amagiti,

Devenim si noi ermetici,

Jalnici si nesabuiti.

17 Mai 2018

Luca N Descifratu’

Natura vie cu mare, fata si poet

Pe faleza-n Antibes,

Intr-un mic dormitor,

Haine imprastiate peste tot, pe covor.

Pahare golite,

Tutun, bautura,

Doua tinere trupuri. Aventura.

Tulburi arome

De farmec si vis

Inunda acest vinovat paradis.

Apriga-n zori,

Marea vuieste.

Somnul amantilor obositi il goneste.

Se misca oblonul,

Fereastra-i deschisa.

Soarele-nvaluie trupul de fata proscrisa.

Un acordeon

Suspina incert.

Tresare usor fruntea unui poet.

Natura e vie

Si-aprinde simtirea.

Decadenta inunda trairea.

17 martie 2018

Luca N’ Tulburatu’

Ultima intrebare

Nu e usor sa fii asa cum eşti,

Ti-ai spus adeseori privind direct,

Prin spatiul dintre ura si respect,

Nimicnicia patimii lumesti.

Nesocotind angoasele-ancorate

Intr-un destin sortit ostil sa-ti  fie,

Ai cautat prin marea inertie

Sa-accepti ce-ti este dat cu demnitate.

N-ai asteptat rasplata pentru toate

Cate-ai facut, si ai gasit raspuns

La teoreme vagi, greu de patruns

Sau la-ntrebari de vremuri cenzurate.

Acum, cand viata ta e la amurg,

Te-ai pregatit sa pleci inca din zori.

Esti resemnat si-astepti chiar si sa mori,

Ca-i prea tarziu, si orele se scurg.

Nimic nu te mai poate-mpiedica

Sa mergi catre eternitatea de arama,

Fara prejudecati si fara teama,

Cum te-a adus pe lume mama ta.

…………………………………………………

Neinteles ai fost pana acum.

Si-n mod fatal, al vietii tale sens

Deosebit si demn, si mult prea dens,

Poate va fi recunoscut postum.

Stii c-ar fi fost usor sa fii ce-ai fost

De-ai fi ales sa fii un oarecare,

Si-n gand mai ai o ultima-ntrebare:

Incrancenarea lumii are rost?

8 ianuarie 2018

Luca Cel care ESTE

Egoparadox

Sunt, in principiu, un aristocrat –

Propagandist, suspect de misticism.

Sunt activist din lipsa de civism.

Sunt simplu, fiind foarte complicat.

Cand nu sunt rau, sunt omul cel mai bun,

Eu, pesimistul cel mai optimist.

Sunt proletar dar si capitalist.

Sunt zgomotosul cel mai taciturn.

Sunt sfantul stapanit de erezie,

Nelinistitul cel mai linistit.

Sunt cabotin si artist-emerit,

Cosmopolit traind in sihastrie.

Sunt popular din mare plictiseala.

Eu sunt avangardistul desuet,

Un huligan cu fire de poet.

Sunt moralistul cel fara morala.

Sunt patriotul cel fara de tara,

Vizionar lipsit de viziune.

Sunt ziditorul cel fara de nume

Uitat mereu pe ziduri, fara scara.

Sunt un neinteles care-ntelege.

Iscoditor fiind, sunt prea discret.

Sunt si analfabet si exeget,

Judecator al celor fara lege.

Eu sunt avarul prea cheltuitor,

Nascut demult, descoperit recent,

In inocenta mea sunt un docent,

Un imprudent mult prea prevazator.

Luca N Principialu’

22 ianuarie 2018