29 decembrie 2023
luca-pitesteanu LIRICA si SPIRITUALITATE

Dresori inchipuiti

Cu zgomotos alai, cand vine circul,

Patimi lumesti va cuceresc simtirea,

Va pomeniti imbratisand nimicul

Si admirand vrajiti nelegiuirea.

Tanjind utopic dupa vreun miracol,

Vrajiti de animatori care va cheama,

Veniti cu toti la circ. E iar spectacol.

Veti urmari o noua melodrama.

Vedea-veti scamatori facand minuni,

Si caini dresati, mergand pe trotinete.

Veti rade-n hohot sau veti plange-n pumni,

Hipnotizati de ploaia de confete.

Vedea-veti clovnii cum se sicaneaza,

Ursul polar de spaima stapanit,

Fachirii cum pe cioburi se asaza.

Si leul cel batran, de bici strunit.

Naivi si ignoranti, va-nchipuiti

Ca in arena voi sunteti dresorii

Dar va lasati de altii stapaniti

Traind doar cu sperante si orgolii.

Patimi lumesti va-ntuneca simtirea,

Cu alaiu-i zgomotos cand vine circul,

Si aclamand frenetic neiubirea

Ca-n circul vietii, jubilati nimicul.

14 februarie 2025

Luca N Aclamatu’

14 august 2015
luca-pitesteanu LIRICA si SPIRITUALITATE

Balada unui popor trist

Ingenuncheata  de o lege stramba

Sarmana-tara noastra se afunda

Intr-o mocirla grea, coplesitoare

Din care nu-i nadejde de scapare.

Caini hamesiti cu fete somnoroase,

Conducatori penali, cu cefe groase

Isi umilesc poporul banditeste,

Furandu-i tot, din tara il goneste.

Ne pleaca fiii-n alte zari, departe

Invinsi de greutati  si nedreptate

Si  tristi  se sting batranii in spitale

Satui de amagiri si vorbe goale.

Cu ce-am gresit sa suferim atat?

De ce traim din vesnic imprumut?

De ce in tara noastra nu se poate

Sa vietuim in pace si-n dreptate?

………………………………………

Sunt numai intrebari fara raspuns.

Nicio reteta nu mai e de-ajuns.

De vid moral si cancer de orgolii

Nu se gaseste leac in sanatorii.

Popor roman, cu spirit geto-dac,

E mult prea mult si nu mai pot sa tac!

Oriunde te-ai afla, eu azi te chem:

Ridica-te, fii curajos si demn!

Luca Pitesteanu’

14 August 2015

21 februarie 2014
luca-pitesteanu LIRICA si SPIRITUALITATE 11

Grotesca penitenta

In inumane-omenesti ospicii

In fiecare zi ma izolez,

Cu neputinte multe si cu vicii

 Din care-mi fac un trist si unic crez.

 

In relative-absolute gale

Imi impart viata celor ce nu pot

Sa ocoleasca intamplari fatale

Parte avand de-un vesnic nenoroc.

 

In nefiresti–banale concasoare

Ma sfarm din nou,  in fiecare zi

Si ma transform in cioburi de frustrare

Scrasnind strident, taioase, rubinii.

 

In cronice-acute sanatorii

In agonie mai arunc un zar

Si pierd mereu la jocul de orgolii

Tot zacamintul pretios de har.

 

Draconice comisii rogatorii

 La cazne de Sisif ma osandesc

Si in pustii, aride promontorii

 Ma exileaza sa le ispasesc.

 

Dar stiu: Hazard  e totul si e moarte.

Si, orice-as face, stiu ca e-n zadar,

Ca  viata mea e doar un sir de poante

Clamate machiavelic si vulgar.

21 februarie 2014

Luca R Osanditu’