blog-image

Fii bun, omule!

Soarelui da-i binete in orice dimineata,

Omului necajit, daca poti, da-i speranta.

 

Daca-i e greu cuiva cand ti-e tie usor,

Fara preget sa-i dai o mana de-ajutor.

 

Iar din putinul tau sa dai celor saraci,

Bucuros sa fii cand ii hranesti si-i imbraci.

 

O fantana sa faci la un capat de sat,

Sa bea apa drumetul obosit si-nsetat.

 

Usa ta s-o deschizi celui far-adapost.

Cum era daca tu-n locul lui ai fi fost?

 

Sa fii bun si sa-i ierti pe cei care-ti gresesc.

Vietii tale, iertand, ii vei da un nou sens.

 

Sa-i cinstesti pe parinti cat in viata mai sunt,

Ca de n-ar fi fost ei tu n-ai fi pe pamant.

 

Pe copii sa-i inveti sa se poarte frumos.

Peste ani, negresit, le va fi de folos.

 

Fa-i iubirii, cu drag, loc in inima ta

Fiindca roadele ei te vor indestula.

 

Luca Pitesteanu‘

22 octombrie 2023

Balada iubitorului de tara

http://www.livebiz.ro/video/zbor-deasupra-romaniei-pe-acordurile-muzicii-lui-ciprian-porumbescu/

In exil, pana fi-voi batran,

Dac-as fi obligat sa traiesc,

Numai gandul curat, de roman,

As pastra – si un strai romanesc.

 

Nevoie nu am de mai mult.

Nu vreau nici averi, nici  marire

Doar o doina de-a noastra s-ascult

Cand mi-e dor,  tara draga, de tine.

 

Iar de-ar fi dupa ani sa revin

Sa mai pot c-un prieten vorbi

Romaneste, la o cana cu vin

Despre tara. Atat as dori.

 

Dac-ar fi de o mie de ori

Pe Pamant sa ma nasc si sa mor,

Negresit, tot de-o mie de ori,

Te-as iubi, tara mea – sfant odor.

 Luca N Exilatu’

5 Martie 2015

Ultimul vis al fratelui cel bun

Te rog sa taci, nu spune vre-un cuvant.

M-am saturat sa-mi spui cat sunt de bun,

Ca sunt cel mai iubit de pe pamant,

Pentru ca stiu, am fost doar un nebun.

 

Am fost nebun, avid de libertate,

Intotdeauna intre sah si mat,

Si mult prea des privit cu ostilitate

De cei care m-au vrut ingenuncheat.

 

Puterea sa-mplinesc ce-a trebuit,

Trecand de multe-oprelisti si primejdii

S-a stins usor si-acuma, spre sfarsit,

Mi-a mai ramas doar umbra deznadejdii.

 

In searbada vietii melodramă,

Cu vechi dileme dostoievskiene

Am fost un leu batran, de buna-seama

Nebun si slab si incoltit de hiene.

Eu nu mai am nici timp si nici rabdare

Sa tot astept un frate care vine,

Sa ma pofteasca  la o masa mare

Intinsa  pentru el, nu pentru mine.

Din tot ce vrei sa-mi dai nu iau nimic.

Ce-mi datorezi, de-acum, sa fie-al tau.

Din viata mea a mai ramas un pic

Si voi pleca fara sa-mi para rau.

 

Pentru a trece-n vesnicul taram

Deschide-voi curand ultima usa

Si vreau, fara comori ce devin scrum,

Sa traversez desertul de cenusa.

 Asa ca taci. Nimic nu vreau sa-aud.

De-acum la fraze dulci voi fi imun,

La vorbele-ti frumoase fi-voi surd;

Ucide-l azi pe fratele tau bun!

 

14 martie 2014

Luca N Visatu’

Vis cu mama

Am avut azi-noapte un vis:
se facea ca stateam pe pamant – intins
si-n jurul meu erau flori de nufar.
N-aveam de ce sa ma bucur, nici sa sufar…
Auzeam cum imi vorbeai
cu cuvinte stinse, venite din rai…
M-am ridicat si-am vrut sa vin spre tine.
Erai la doar un mileniu-distanta de mine.
Aproape, deci. Dar nu puteam sa merg.
Nu puteam sa ma tarasc sau sa alerg.
…imi stateau mari si grei in cale,
nuferi care izvorau din bratele tale.

Luca N’ Adormitu’
29 octombrie 2010